APARITII MILEDY NATURALS IN MEDIA

România tradiţională, regăsită pentru câteva zile de bucureşteni la târgul Indagra234

• 5

În mirosuri de mici şi pastramă, dar şi în iz de balegă, bucureştenii au roit în jurul grătarelor încinse de producători tradiţionali din toate zonele ţării, în cadrul celui mai mare târg de agricultură din România, chiar dacă printre înghiţituri au mai tras cu ochiul la câteva exemplare superbe de cabaline şi bovine, care costau cât o maşină de fiţe.

Ediţia din acest an a târgului de agricultură - Indagra a fost, poate mai mult ca oricând, o ediţie a producătorilor tradiţionali şi a apicultorilor, care nu s-au putut lăuda cu vânzări record chiar dacă vânzoleala din târg a fost mai mare şi mai intensă decât în anii trecuţi. Indagra din acest an poate fi comparată, dacă păstrăm proporţiile de rigoare, cu România, tradiţională evident. În această perioadă de criză, când resursele financiare sunt limitate, "musai" trebuie să asociezi cuvântul tradiţional pe orice produs alimentar şi să vii cu o reţetă locală păstrată de la bunici, dacă vrei să rămâi în piaţă.

Oficialii spun că Indagra a crescut "mult şi frumos" în ultimii ani. A trecut de 17 ediţii. A ajuns aproape de majorat. Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a afirmat la deschidere că Indagra ar putea avea pretenţia unui târg regional în sud-estul Europei.

"Târgul Indagra a crescut mult şi sper ca în viitor, după ce ajunge la majorat, să treacă într-o nouă etapă de dezvoltare şi de reflectare a evoluţiei realităţilor din agricultură şi industria alimentară şi chiar să anticipeze o posibilă evoluţie a sectorului în România", a spus comisarul european, un mare iubitor al produselor tradiţionale româneşti.
În acest an, târgul de agricultură şi industrie alimentară a adus bucureştenilor numeroase atracţii, de la bogăţia de produse tradiţionale, naturale sau ecologice, la pâinea uriaşă cu cartofi de 75 de kilograme, până la expoziţii de flori, meşteşuguri şi concursuri despre obiceiurile satului, care din păcate sau din fericire, depinde din ce unghi priveşti, au fost apreciate mai mult de copii, decât de adulţi.

Cele peste 90 de vaci şi 250 de oi, multe din exemplare provenind din patrimoniul genetic al Românei, dar şi demonstraţiile de echitaţie au fost un alt punct de atracţie pentru bucureşteni. Au fost şi expozanţi care au stârnit curiozitatea vizitatorilor cu fructele kaki sau pomul Ginkgo biloba, care pot fi cultivate fără pretenţii şi în România.
Toţi cei care au vizitat Indagra în aceste zile au fost dornici să vadă animale, să se plimbe cu trăsura, dar mai ales să guste produsele tradiţionale dintr-o anumită regiune a ţării, fie sarmalele maramureşene cu păsat sau gulaş din Covasna, fie viţel la proţap, bulz tradiţional din zona Bran sau peşte, toate udate din plin cu ţuică, must sau pălincă.

***

Preşedintele Asociaţiei Intermacedonia, George Lungu, a organizat pentru prima dată la Indagra o expoziţie cu oi aduse din Bulgaria, rase nou create la sud de Dunăre, dar şi cu produse tradiţionale româneşti, bulgăreşti şi macedonene. Parteneriatul cu vecinii bulgari va continua şi la alte târguri pentru că a fost de bun augur.

"Am organizat o expoziţie comună a asociaţiilor crescătorilor de oi din Bulgaria, care au adus patru rase de oi de lapte şi de carne, diferite de ceea ce avem noi, unele fiind create la Institutul lor din Bulgaria. Standul româno-bulgar este, de asemenea, ocupat cu produse tradiţionale, noi am venit cu specificul nostru, adică cu sărmăluţe, mici, pastramă, iar bulgarii cu sugiucul lor, cu produse din carne de oaie, vită sau porc. Avem produse şi din Macedonia, precum baclavale, brânzeturi, mititei sau plăcinte. Suntem multumiţi, am avut şi vânzare şi degustare şi protocol, dar una peste alta cred că o să iasă bine la acest târg. E primul an în care am organizat în comun cu bulgarii, dar vom continua acest parteneriat şi anul viitor, pe 4-5 mai, la Arbanasi, în Bulgaria", a declarat pentru AGERPRES George Lungu.

***

Producătorul tradiţional din Valea Asăului (Bacău), Rodica Ferchiu, prezentă pentru a zecea oară la Indraga cu produse lactate şi conserve din legume produse în gospodărie, a fost nemulţumită de vânzările slabe din acest an, chiar dacă numărul participanţilor a fost unul record faţă de ediţiile precedente.

"La această ediţie sunt foarte multe produse, dar şi foarte mulţi participanţi, cu toate că vânzarea a fost foarte slabă faţă de anul trecut. Noi suntem aici doar ca monumente, ne vizitează, gustă, se uită, îşi clătesc ochii şi pleacă. Vizitatori sunt foarte mulţi, cei mai mulţi din ultimii trei ani, dar la fel şi noi producătorii. Eu am venit cu produse lactate şi conserve din legumele proprii din grădina mea, dar am venit degeaba. Eu am avut certificare bio în fermă, am fost numărul 6 pe România, dar din cauza taxelor mari de certificare, pe care nu le-am putut pune în preţul produsului, am renunţat. Numai pentru ferma mea de vaci am plătit 130 de milioane de lei vechi, o sumă mare pentru un producător cu câteva vaci. Am pierdut mult, pentru că în ultimii ani vânzarea a scăzut foarte mult şi nu am putut să fac faţă cheltuielilor. Am renunţat la ferma de vaci şi am trecut pe legume. Cred că Ministerul Agriculturii ar trebui să facă o verificare mai strictă pe acest sector al produselor tradiţionale, pentru că sunt foarte mulţi care nu au habar ce vând. Nu sunt certificaţi tradiţional, dar sunt trecuţi în rând cu noi, iar consumatorul nu ştie în cine să mai aibă încredere. Din toţi expozanţii care sunt aici cred că doar un sfert sunt producători adevăraţi", a afirmat Rodica Ferchiu.

***

Tudor Adriana Milena, administratorul societăţii Miledy Naturals din Bucureşti, a venit la Indagra cu săpunuri făcute manual doar din plante şi uleiuri vegetale. Este de un an pe piaţă şi se bucură că afacerea merge binişor. Este fericită că primeşte un ajutor esenţial din partea băiatului, care este balerin de meserie, dar împărtăşeşte aceeaşi bucurie când vorbeşte despre produsele naturale. A obţinut din fonduri europene o sumă mică, 5.200 de euro, pe un proiect pe care şi l-a scris singură, dar cu care a reuşit să îşi pornească afacerea. Pentru că are mare încredere în produsele pe care le face ţinteşte şi piaţa externă, respectiv Germania, cu un produs destinat îngrijrii părului.

"Suntem de un an pe piaţă şi oferim creme de faţă, de mâini, uleiuri de hidratare şi săpunuri unicat în lume, cum este cel cu coajă de copac, cu macerat de stejar, mesteacăn sau salcie. Suntem fericiţi că suntem la acest târg pentru că putem lua legătura cu clienţii noştri, sunt foarte mulţi doritori de produse naturale. Avem un laborator cosmetic, unde ne facem produsele şi intenţionăm să ne certificăm bio când vom ajunge să folosim în proporţie de 95% plante certificate bio. Acum folosim în produse mai mult de jumătate plante şi uleiuri bio. Mă străduiesc să îmi aduc singură materia primă pentru a ţine preţul cât mai jos. De exemplu, la un săpun cu 5-6 uleiuri am un preţ de 14 lei, iar la produsele aduse de afară, cu două, trei uleiuri, preţul este de 20 de lei. De asemenea, fac tot posibilul să folosesc plante româneşti din culturi bio, iar din afară să aduc doar uleiurile care nu se fac la noi. De ce să nu promovez eu şi cimbrişorul românesc, care are o mulţime de proprietăţi?

Pentru mine tot ceea ce fac este o plăcere şi mă bucur că şi fiul meu, care are cu totul altă meserie, este balerin, s-a implicat în acest business. Cred că trebuie să investeşti suflet şi să respecţi produsul, să îl faci aşa cum trebuie şi astfel devine o afacere profitabilă. Deocamdată, aşa ca orice afacere în primul an, încă plusez, adică adaug bănuţi. Eu am început acest business cu fonduri europene, obţinute pe un proiect pe care l-am făcut singură, pe programul privind egalitatea de şanse a femeii în societatea românească, derulat de BNS. Încurajez lumea să ceară fonduri, să întocmească proiecte, pentru că se pot obţine. Cred că suntem primii producători din România care vom avea curajul să deschidem şi un magazin doar cu săpunurile proprii", a povestit Tudor Adriana Milena.

***

Petre Biolan, un horticultor cu 40 de ani vechime în meserie, a reuşit de cinci ani să aclimatizeze copacul Ginkgo biloba în România, cunoscut drept copacul lui Dumnezeu sau Arborele vieţii, fiind singurul care a supravieţuit bombei atomice aruncate asupra oraşului japonez Hiroshima, în 6 august 1945. Este socotit ca fiind una dintre primele specii apărute pe pământ, în urmă cu aproximativ 300 de milioane de ani. Arborele este originar din China, atinge înălţimi cuprinse între 40-50 de metri, un diametru de 2-3 metri şi poate ajunge la vârste de 3.000-4.000 de ani, rezistând totodată la condiţii climatice nefavorabile.

"Am atins apogeul în meseria mea prin cultivarea copacului Ginkgo biloba încă de acum cinci ani de zile, într-o localitate de lângă Bucureşti. Se pretează foarte bine chiar şi la temperaturi scăzute. Oamenii sunt ignoranţi, dau o groază de bani pe medicamente, pe când, dacă ar lua un copăcel din acesta, ar face 2 litri de tinctură sau au putea consuma frunze crude. Ginkgo biloba se prinde uşor, nu are dăunători, nu are boli, deşi în zilele noastre a fost trecut pe lista roşie de dispariţie. Acest copac are 2.000 de principii active, eu spun doar că este antibronşitic, antiasmatic, irigă creierul cu sânge. Nu prea am avut clienţi la Indagra pentru că lumea nu ştie, nu sunt interesaţi nici cei care ar trebui să fie în contextul acestor schimbări climatice. Cred că este importat să fie plantaţi în şcoli, să înveţe copiii despre el. I-am propus ministrului Agriculturii când a venit în târg să planteze la minister, dar cred că sunt prea mic ca să-l intereseze acest lucru. În ţările dezvoltate nu există parc care să nu aibă aşa ceva. Noi în schimb avem corcoduşi", a spus Petre Biolan.

***

Alte fructe miraculoase, mai puţin cunoscute la noi, deşi se găsesc în supermarketuri, sunt fructele kaki şi aronia. Agronomii Tudor Marian şi Stepa Viorel le cultivă de şase ani în Bulgaria şi le vând în România. Vor în 2-3 ani să le cultive şi în ţară pentru că proprietăţile lor sunt extrem de benefice pentru sănătate. Datorită formei sale, fructul kaki sau fructul zeilor, este foarte asemănător cu roşia, iar culoarea acestuia variază de la galben spre portocaliu roşiatic. Fructele de kaki conţin o substanţă numită tanină care favorizează proprietăţile antioxidante ale fructului. Prin consumul de kaki se poate reduce riscul bolilor cardiovasculare, al unei game variate de tumori, al diabetului şi al hipertensiunii. De asemenea, frunzele de kaki sunt foarte benefice organismului, în special pielii. Este de 15 ori mai bogat în vitamina C decât lămâia şi are un conţinut mare de săruri minerale. La rândul său, Aronia este un arbust rezistent, pe care frigul nu îl doboară, nici temperaturile de minus 30 de grade Celsius. Fructele sale sunt considerate 'superfructe'. Ele sunt mici, asemănătoare afinelor, de culoare neagră sau roşie şi au un gust amărui. Specialiştii spun că în România, datorită climei, boabele de Aronia sunt mai dulcegi.

"Fructele kaki le producem în Bulgaria şi le vindem în România, la fel şi fructele de Aronia. Ne pregătim să le cultivăm şi în România, în 2-3 ani, probabil la început la Institutul Agronomic. Deocamdată, avem la Balcic în arendă 4,5 hectare de teren şi facem o producţie de 3 tone. În Bugaria, facem de 5 ani Aronia şi de şase ani fructe kaki. Deşi se găsesc fructe kaki în supermarketuri, cu 4-5 lei bucata, noi le vindem la târg cu 10 lei kg, unde intră 5-6 fructe. A mers bine vânzarea la Indagra, lumea este interesată şi cumpără. Avem şi suc de Aronia, o importantă sursă de detoxifiere şi de întărire a organismului", a spus Stepa Viorel.

Peste 400 de firme din 22 de ţări şi cel puţin 50 de producători din toate zonele ţării au fost prezenţi la cea de-a XVII-a ediţie a Târgului Internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei - Indagra, care s-a desfăşurat în perioada 31 octombrie - 4 noiembrie 2012.

Târgul a fost organizat de Romexpo, în parteneriat cu Camerele de Comerţ şi Industrie din România, sub patronajul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.AGERPRES